vineri, 6 mai 2011

Cum functioneaza presa


Scurt: o piesă scrisă de un geniu, Mihail Sebastian!

Şi mai scurt: "Ultima oră". 1937. De fapt ar putea fi scrisă şi astăzi! Un cvasi-necunoscut conferenţiar al catedrei de istorie publică un articol în ziarul Deşteptarea, ziar relativ obscur cu numeroase probleme financiare. Articolul în cauză, despre Alexandru cel Mare, conţine o sumedenie de greşeli de tipar. Astfel, sunt menţionate nume şi fapte care se potrivesc întâmplător cu planurile ascunse ale unui cunoscut om de afaceri. Drept urmare, se declanşează o serie de pârghii pentru a contracara o eventuală continuare a articolului, care ar putea da în vileag afacerile. Sunt implicaţi omul de afaceri foarte bogat şi influent, directorul de ziar lipsit de scrupule, directorul tipografiei la care ziarul are datorii, un ministru (al Educaţiei), o studentă cu o mare pasiune pentru profesorul ei, extrem de inteligentă şi, bineînţeles, profesorul, cinstit şi cu un limbaj academic contrastant cu acţiunile pe care le declanşează fără să vrea, pasionat de munca sa. Se ajunge la trafic de influenţă, corupţie, vânzări de ziare şi tipografii, şantaj, sume exorbitante etc, practic cam tot ce există şi azi, dar explicat pentru toţi proştii/oamenii inteligenţi.

Ar fi un clişeu să spun că piesa este actuală şi astăzi. Ea va fi mai mult ca sigur actuală şi mâine ;)

Piesa în versiune radiofonică o puteţi asculta aici (merită!):
Mihail Sebastian, Ultima ora

Asculta mai multe audio diverse


"Ultima ora" montată la TNB: http://www.tnb.ro/?page=spectacol&idspec=120

Din cronicile piesei: “Un spectacol ca o ştire din ziar, cum spune regizoarea. Bucureştiul interbelic al lui Sebastian, văzut prin ochii oamenilor din presa vremii, a intelectualilor, a oamenilor politici şi a bancherilor, seamănă ca două picături de apă cu cel de astăzi. Interpretarea este modernă, plină de dinamism, respectând însă spiritul vremii şi al scrierii lui Sebastian." (Irina Budeanu - ABC), "„Negocieri” demne de tradiţia „şantajul şi etajul”, vânzări şi cumpărări pe sume fabuloase aruncate ca la poker, pentru a bara ieşirea adevărului la iveală, mecanisme bine unse ale coruperii, manipulări mai elegante şi mai brutale „scandaluri” aranjate şi anticipat „mediatizat” - toate acestea sună teribil de familiar." (Natalia Stancu - Curierul Naţional)

3 comentarii:

silavaracald spunea...

Dar de ”Blonda, chiroul și piticul”, ce zici?

Lucian - Attila Blaga spunea...

@SLVC: problema cu blonda, chiorul si piticul are mai multe aspecte ;)
In primul rand as zice ca e vorba de libertatea de exprimare, care ar trebui sa fie garantata.
In al doilea rand, cenzura facuta de un superior nu este nimic rau, chiar daca neplacut - pentru asta avem sefi si superiori. Practic orice om este supus subiectivismului, oricat de tare ar vrea el sa para.
Si in ultimul rand, hai sa fim seriosi si neipocriti, sa imi zica mie Gaya ca nu au avut in minte exact ACEI chior, pitic si blonda?
Netrebnici sunt de fapt de ambele parti ale baricadei ;)

silavaracald spunea...

Exact!
Un autor care a mizat pe succesul facil și o directoare care a picat de fleață și cu pornirea ei de cenzurare.