Consider sondajele de opinie un bun formator de opinie. Asta fără să mai pun la îndoială corectitudinea sondajelor de pe orice meleaguri. Trebuie să fim cel puţin oligofreni să credem că sondajele (nu toate, dar majoritatea) nu se falsifică. E ca la experimentul acela la şcoală, când ştim cam ce rezultat căutăm şi "facem să iasă bine".
Nu am nimic cu cei care fac sondajele de opinie, fie ei sociologi sau studenţi în practică - este o meserie frumoasă, chiar dacă mie unul nu îmi place. Şi că tot se apropie alegerile, au răsărit şi sondajele electorale. Aflăm dacă facem parte dintre cei aprox. 30% de susţinători ai dictaturii băsesciene, sau dacă suntem dintre ceilalti 50% care l-ar arunca peste bord. Interesant e că nu prea ni se spune câţi sunt cei care refuză să meargă la vot, pe motiv că nu au pe cine să voteze! De ce să fie asta oare? Pentru că sondajele nu fac de fapt decât să încerce a-i influenţa pe cei influenţabili? Ce rost mai are să merg, dacă oricum X-ulescu e dat clar învingător? Aşa că mai bine fac ceva util în duminica respectivă. Prin urmare, sondajele astea de opinie fac în aşa fel încât să elimine elementul surpriză. Pe unii îi ţin în casă în ziua votului, dar pe alţii, cel mai important, îi atrag de partea majorităţii - "uite la ăsta ce a scăzut în sondaje! Ia să îl votăm noi pe celălalt, să fim cu majoritatea!", sau invers. Sondajele astea pot de multe ori să descurajeze potenţialul electorat. Atât timp cât ele vor omite procentajul celor care refuză să voteze, nu pot decât să condamn caracterul lor manipulant!
În altă ordine de idei, ar fi bine ca buletinele de vot să conţină şi rubrica civilizată "Niciunul dintre candidaţi" iar votanţii să fie înregistraţi într-o bază de date în timp real, cu ajutorul CNP-ului, straşnică invenţie dar uitată de dobitocime în negura vremii. În 10 secunde se introduce CNP-ul la tastatură şi se omite astfel posibilitatea unui vot multiplu, ceea ce denotă de fapt că nimeni nu doreşte eliminarea acestei practici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu